După cum vă povesteam și într-un alt articol (cel despre bebelușii proaspăt veniți pe lume), mișcările nou-născuților sunt foarte haotice, dezorganizate, din cauza mai multor factori (imaturitatea sistemului nervos, trecerea de la mediul lichid la cel aerian, gravitație).
În acest context este foarte greu ca părinte să îți dai seama care mișcări ar trebui să stârnească apariția unui semn de întrebare și care nu…
În funcție de caz, această diferențiere poate fi dificilă și pentru medici, mai ales la o primă vedere. Dar cu ajutorul experienței și “uneltelor” disponibile (cum ar fi video-EEG = electroencefalografia), lucrurile se vor clarifica.
De ce este vital să detectam, diagnosticăm și tratăm aceste crize?
Pentru că un diagnostic și eventual tratament instituit rapid, poate influența extrem de mult evoluția viitoare a puiului de om, făcând o diferență care îi poate schimba cursul vieții.
Care sunt mișcările pentru care ar să mergem la doctor?
• Atunci când bebelușul își aruncă/îi tresare intens câte o parte a corpului (spre exemplu un membru), periodic, repetat.
• Atunci când nou-născutul prezintă mișcări ritmice, susținute ale unui membru, ample, care nu se modifică atunci când părinții încearcă să îi țină brațul/piciorul sau îi schimbă poziția și mai ales dacă asociază devierea (mutarea) privirii (ochilor) într-o parte (v-am povestit despre jittering în articolul despre nou-născuți)
• Când prezintă încordări ale membrelor sau unei jumătăți de corp, mai ales dacă asociază devierea (mutarea) privirii (ochilor) într-o parte.
• Când prezintă încordări ale întregului corp (arată ca și când ar vrea să îmbrățișeze cu toate patru membrele), în mod repetat.
Dar nu strică să cereți o opinie avizată oricând observați ceva care vă pare suspect.
Better safe than sorry!
Și de asemenea e mai bine să scăpați de o grijă decât să trăiți cu ea plutind prin minte.
Un sfat pe care vi-l ofer este să filmați orice aspect vi se pare anormal, să vă notați numărul de episoade, când apar (dimineața/seara/noaptea, după/înainte/în timpul somnului) și orice altă asociere mai sesizați. Amănuntele fac o mare diferență și ajută medicul să poată pune un diagnostic.
La final, gândindu-mă că poate v-am stârnit niște sentimente de îngrijorare suplimentare vreau să subliniez din nou: crizele neonatale arată în foarte multe feluri și au o multitudine de cauze. Uneori ele fac parte dintr-un tip de epilepsie dar rareori este cazul.